Festivalul Toamnă la Voronet a fost oportunitatea noastră de a incerca, folosindu-ne de mijloacele artistice ale diaporamei, să facem o lume mai bună, mai frumoasă.
Astfel, îmbinînd în mod armonios sunetul cu imaginea, am transmis către semenii noştri dorinţa de libertate în gindire şi exprimare şi am avut satisfactia mesajului care ajunge la spectator. In această miscare de cine şi fotoamatori am întîlnit oameni adevăraţi, am legat prietenii care au trecut proba timpului, am simtit că putem schimba mersul lumii, chiar dacă avansarea nu a fost întotdeauna uşoară. Le spun un sincer „BRAVO” tuturor celor care într-un fel sau altul au menţinut festivalul timp de 40 de ani! La bună aniversare!
Aş depăşi mult limitele încercînd să-i nominalizez pe toţi cei care ne-au făcut să ne simţim mîndri descendenţi ai lui Sapiens. Tuturor le adresez pe mai multe lungimi de undă, recunoştinţa mea.

Pentru cei mai mulţi, Gura Homorului înseamnă în primul rând frumuseţea peisajului şi magia Voroneţului. Pentru mine înseamnă în primul rând frumuseţea unor oameni.
În urmă cu mai bine de trei decenii veneam pentru prima oară la acest festival, care a rămas pe harta cu prieteni. Cuplul Emil-Marcela Butnaru a transformat, la începuturile Toamnei la Voroneţ, acest loc într-un punct marcant al cinefiliei româneşti, al pasiunii pentru arta fotografică şi a filmului dusă la cote maxime.
Îi urez festivalului să rămână la aceleaşi cote ale pasiunii cinefile.

Totul a pornit de la o idee! :Și de la pasiunea unui om: Emil Butnaru.
Adică: se incepe cu o fotografie, apoi cu mai multe, ele vor fi înlănțuite, vor deveni cadre dintr-un film, un poem cinematografic, apoi un eseu, fiindcă imaginile nu vor fi doar cadre picturale ci vor avea și o semnificație și acest gest cinematografic propus de Emil a căpătat adepți. Mulți adepți. Astfel la Gura Humorului a luat ființă un festival de diaporame. Național. Apoi internațional. Și an de an festivalul a crescut. A devenit astăzi un festival complet, unde sunt prezentate diaporame, filme documentare, filme studențești și lung metraje care omagiază mari regizori români. Mihai Mardare , directorul artistic al festivalului, adună în fiecare an lumea diaporamei internaționale și lumea filmului românesc la Gura Humorului, prilej de bucurie vizuală și de analiză cinematografică!
In fiecare an festivalul propune suite de diaporame și premiază debuturile în arta filmului. Și nu pot să spun decât : viață lungă acestui festival!

Am ajuns prima oara la Toamnă la Voroneț în 1986. Eram student. Dincolo de reușitele personale, participarea la acest festival mi-a dat ocazia să întâlnesc tineri de vârsta mea pasionați de fotografie, diaporamă și film. Am legat prietenii trainice care, surprinzător, mai dăinuie și astăzi.
Am în memorie lungile nopți de la Ariniș în care dezbăteam cu ei estetica și rolul imaginii. La Toamnă la Voroneț am avut prilejul să-i întâlnesc pe cei mai importanți critici de film ai momentului, stimați profesori de la UNATC sau cineaști în plină activitate. O discuție cu ei, o încurajare sau o menționare într-un articol valora enorm în acei ani tulburi din deceniul opt al secolului trecut. Zilele de festival îmi dădeau energia necesară supraviețuirii în acel timp absurd.
Am mers la festival an de an până în 1989. A fost gura de oxigen cinematografic pe care mi-o luam, învăluit de lumina caldă și blândă a plaiurilor bucovinene.
Acum câțiva ani am revenit la Toamnă la Voroneț, curios să văd ce se mai întâmplă la cel mai longeviv festival de film din România. Da, este un adevărat miracol! Festivalul Toamnă la Voroneț a ajuns la a patruzecea ediție. Adică la maturitate. Meritul longevității sale se datorează diriguitorilor orașului bucovinean, care vor să adune toamnă de toamnă cele mai importante personalități ale cinematografiei românești. Festivalul deschide ușa larg studenților din toată lumea, pentru a-și prezenta creațiile. Documentariștii sunt de asemenea bine-veniți. Diaporama și fotografia sunt esențele vizuale care dau savoare evenimentului. Iar serile de film consacrate marilor producții românești nu pot fi uitate ușor de localnicii cinefili.
Da, festivalul este o sărbătoare a orașului și o reverență adusă cinemaului!
Urez festivalului Toamnă la Voroneț viață lungă și să bucure în continuare sufletele tinerilor iubitori de cinema și cinefilior împătimiți!